Make a photo slideshow |
vineri, 28 octombrie 2011
vineri, 21 octombrie 2011
SCOALA VAZUTA DE GARGARITE
ŞCOALA MEA
Andrei Bartalis
Şcoala mea este frumoasă! Ea are două etaje, este mare şi vopsită în galben.
La parter este situată sala de sport, cancelaria, secretariatul şi cabinetul direcţiunii.
La etajul unu este biblioteca, laboratorul de chimie, istorie şi biologie.
La etajul doi se află cabinetul doamnei psiholog, laboratorul de fizică, de informatică şi central bugetar.
Copiii din şcoala mea sunt cuminţi şi totul e în regulă.
Eu îmi iubesc şcoala!
ŞCOALA MEA
Delia Apachiţei
Şcoala Generală Nr. 2 din Codlea este şcoala mea.Ea este situată pe strada Nuferilor nr. 13.
Are două etaje, multe laboratoare şi o bibiotecă.
Când am intrat pentru prima dată în şcoală mi s-a părut că este foarte mare căci eu eram mică de statură, iar acum am mai crescut şi m-am obişnuit, nu o mai văd chiar aşa de mare.
Eu cred că şcoala mea este perfectă, îmi place mult şi nu vreau să se schimbe nimic!
ŞCOALA MEA
Anita Boghea
Avenit toamna, frunzele galbene erau aşezate pe jos ca un covor,odată cu ea a venit şi timpul să intru la şcoală.În prima zi când am intrat în curtea şcolii, mi s-a părut atât de mare! Şi erau atât de mulţi oameni…
Când am intrat în clasă,am cunoscut-o pe doamna învăţătoare, care era o doamnă măricică de statură, slăbuţă, iubitoare, era cea mai bună învăţătoare!
Ne-a prezentat şcoala, îmi amintesc că erau foarte multe săli iar biblioteca m-a fascinate!Mi-am dat seama cu timpul că şcoala e ca o carte deschisă pentru cine vrea să înveţe.
În clasa întâi erau multe necunoscute,bastonaşe, litere, cifre, acum în clasa a patra îmi amintesc de jocurile din clasa întâi…cât am crescut!
Clasa, şcoala sunt foarte importante pentru noi.
ŞCOALA MEA
Sergiu Botea
Mă numesc Sergiu şi vreau să vă prezint câteva lucruri despre şcoala mea.
Ea are două etaje cu cinsprezece săli, noi învăţăm în sala nr. 7, are laboratoare de biologie, fizică, chimie, informatică.
Este situată pe strada Nuferilor Nr. 13 în Codlea judeţul Braşov.Te invit să ne vizitezi, dacă vrei!
ŞCOALA MEA
Bianca Ciupitu
Şcoala Generală Nr. 2 este o şcoală frumoasă pentru că aici am ales să învăţ eu.
Clasele sunt curate, frumoase, iar clasa mea e veselă, colorată aici pluteşte o prietenie strânsă atât între colegi cât şi între profesori şi elevi.
Mi-am dat seama din prima zi de şcoală de ce au optat părinţii mei pentru această şcoală şi pentru doamna învăţătoare .
Şcoala Generală Nr. 2 din Codlea este o familie pentru toţi cei care învaţă în ea.
Andrei Bartalis
Şcoala mea este frumoasă! Ea are două etaje, este mare şi vopsită în galben.
La parter este situată sala de sport, cancelaria, secretariatul şi cabinetul direcţiunii.
La etajul unu este biblioteca, laboratorul de chimie, istorie şi biologie.
La etajul doi se află cabinetul doamnei psiholog, laboratorul de fizică, de informatică şi central bugetar.
Copiii din şcoala mea sunt cuminţi şi totul e în regulă.
Eu îmi iubesc şcoala!
ŞCOALA MEA
Delia Apachiţei
Şcoala Generală Nr. 2 din Codlea este şcoala mea.Ea este situată pe strada Nuferilor nr. 13.
Are două etaje, multe laboratoare şi o bibiotecă.
Când am intrat pentru prima dată în şcoală mi s-a părut că este foarte mare căci eu eram mică de statură, iar acum am mai crescut şi m-am obişnuit, nu o mai văd chiar aşa de mare.
Eu cred că şcoala mea este perfectă, îmi place mult şi nu vreau să se schimbe nimic!
ŞCOALA MEA
Anita Boghea
Avenit toamna, frunzele galbene erau aşezate pe jos ca un covor,odată cu ea a venit şi timpul să intru la şcoală.În prima zi când am intrat în curtea şcolii, mi s-a părut atât de mare! Şi erau atât de mulţi oameni…
Când am intrat în clasă,am cunoscut-o pe doamna învăţătoare, care era o doamnă măricică de statură, slăbuţă, iubitoare, era cea mai bună învăţătoare!
Ne-a prezentat şcoala, îmi amintesc că erau foarte multe săli iar biblioteca m-a fascinate!Mi-am dat seama cu timpul că şcoala e ca o carte deschisă pentru cine vrea să înveţe.
În clasa întâi erau multe necunoscute,bastonaşe, litere, cifre, acum în clasa a patra îmi amintesc de jocurile din clasa întâi…cât am crescut!
Clasa, şcoala sunt foarte importante pentru noi.
ŞCOALA MEA
Sergiu Botea
Mă numesc Sergiu şi vreau să vă prezint câteva lucruri despre şcoala mea.
Ea are două etaje cu cinsprezece săli, noi învăţăm în sala nr. 7, are laboratoare de biologie, fizică, chimie, informatică.
Este situată pe strada Nuferilor Nr. 13 în Codlea judeţul Braşov.Te invit să ne vizitezi, dacă vrei!
ŞCOALA MEA
Bianca Ciupitu
Şcoala Generală Nr. 2 este o şcoală frumoasă pentru că aici am ales să învăţ eu.
Clasele sunt curate, frumoase, iar clasa mea e veselă, colorată aici pluteşte o prietenie strânsă atât între colegi cât şi între profesori şi elevi.
Mi-am dat seama din prima zi de şcoală de ce au optat părinţii mei pentru această şcoală şi pentru doamna învăţătoare .
Şcoala Generală Nr. 2 din Codlea este o familie pentru toţi cei care învaţă în ea.
COMPUNERILE GARGARITELOR
CARTEA-IZVOR DE BUCURII
Elis Vasile
Era o zi însorită de vară.Sub nucul umbrit, aşezate pe o pătură eu şi verişoara mea, Iulia,vorbeam despre cărţi.
Deodată, mi-am amintit ce mi-a spus doamna învăţătoare în ultima zi de şcoală, şi anume, să citim o carte.Nu mă hotărâsem ce anume să citesc. Răscolind prin biblioteca Iuliei, am zărit, la un moment dat, o carte care mi-a atras atenţia.Avea coperţi cartonate şi intens colorate. Era vorba despre ,,Povestea ursului cafeniu,, scrisă de Vladimir Colin. Am început să citesc fără prea mult interes. Gândul meu era la vremea frumoasă de afară şi la verişoara mea care mă aştepta nerăbdătoare să ne jucăm. Continuând să citesc, încet, încet povestea a început să mă fascineze.Mi-am dat seama ce
Importante sunt cărţile, deoarece ele ne învaţă lucruri pe care nu le găsim nicăieri în altă parte. Mai citisem cărţi de poveşti, una chiar mi-a plăcut mult Nică din ,,Amintiri din copilărie,, de Ion Creangă, era un copil năzdrăvan şi vessel, însă ursul din carte ape care o ţineam în mână m-a impresionat într-un mod special.
Dacă într-o zi aş ajunge scriitoare aş vrea să scriu astfel de cărţi prin care să transmit curaj, altruism şi nu în ultimul rând, voinţă.
În acea zi mi-am dat seama că am găsit cel mai de preţ prieten, cartea, pentru că ea nu mă va învăţa niciodată lucruri rele.
CARTEA-IZVOR DE BUCURII
Horaţiu Robescu
Încă din clasele mici am citit cărţi şi am încercat să aflu misterele ei. Din ele aflăm lucruri pe care nu le ştiam.
Cărţile sunt scrise de autori.Ele ajung în casele copiilor, în librării, biblioteci şi citite cu mult drag.
Din cărţi aflăm informaţii, întâmplări adevărate sau imaginate şi curiozităţi.
Toate cărţile pe care le-am citit mi-au plăcut, fiecare având ceva deosebit.M-au impresionat personajele positive, corecte şi bune.
Dacă aş scrie o carte aş vrea să comunic tuturor să nu fie răi şi nepăsători faţă de cei din jur.
Cartea mi-a fost mereu un prieten, pentru că m-a învăţat mereu câte ceva.
Elis Vasile
Era o zi însorită de vară.Sub nucul umbrit, aşezate pe o pătură eu şi verişoara mea, Iulia,vorbeam despre cărţi.
Deodată, mi-am amintit ce mi-a spus doamna învăţătoare în ultima zi de şcoală, şi anume, să citim o carte.Nu mă hotărâsem ce anume să citesc. Răscolind prin biblioteca Iuliei, am zărit, la un moment dat, o carte care mi-a atras atenţia.Avea coperţi cartonate şi intens colorate. Era vorba despre ,,Povestea ursului cafeniu,, scrisă de Vladimir Colin. Am început să citesc fără prea mult interes. Gândul meu era la vremea frumoasă de afară şi la verişoara mea care mă aştepta nerăbdătoare să ne jucăm. Continuând să citesc, încet, încet povestea a început să mă fascineze.Mi-am dat seama ce
Importante sunt cărţile, deoarece ele ne învaţă lucruri pe care nu le găsim nicăieri în altă parte. Mai citisem cărţi de poveşti, una chiar mi-a plăcut mult Nică din ,,Amintiri din copilărie,, de Ion Creangă, era un copil năzdrăvan şi vessel, însă ursul din carte ape care o ţineam în mână m-a impresionat într-un mod special.
Dacă într-o zi aş ajunge scriitoare aş vrea să scriu astfel de cărţi prin care să transmit curaj, altruism şi nu în ultimul rând, voinţă.
În acea zi mi-am dat seama că am găsit cel mai de preţ prieten, cartea, pentru că ea nu mă va învăţa niciodată lucruri rele.
CARTEA-IZVOR DE BUCURII
Horaţiu Robescu
Încă din clasele mici am citit cărţi şi am încercat să aflu misterele ei. Din ele aflăm lucruri pe care nu le ştiam.
Cărţile sunt scrise de autori.Ele ajung în casele copiilor, în librării, biblioteci şi citite cu mult drag.
Din cărţi aflăm informaţii, întâmplări adevărate sau imaginate şi curiozităţi.
Toate cărţile pe care le-am citit mi-au plăcut, fiecare având ceva deosebit.M-au impresionat personajele positive, corecte şi bune.
Dacă aş scrie o carte aş vrea să comunic tuturor să nu fie răi şi nepăsători faţă de cei din jur.
Cartea mi-a fost mereu un prieten, pentru că m-a învăţat mereu câte ceva.
sâmbătă, 15 octombrie 2011
HARTA CODLEI
CLASA A IV/A C CLASA GARGARITELOR SI CLASA A IV/A A CLASA FLUTURASILOR AU REALIZAT HARTA CODLEI |
Personalize your own photo slideshow |
luni, 3 octombrie 2011
Abonați-vă la:
Postări (Atom)