SCURTĂ RECAPITULARE, PREGĂTIRE PENTRU CLASA A IV-A

Semne de punctuatie



Cand de scris te-ai apucat,
Sa scrii cu …alineat!
De propozitia s-a sfarsit
Si tonul a coborat
Sa nu uiti sa pui un…punct.
Daca tonul urca tare
Sa pui….semn de intrebare!
Iar de auzi o mirare,
Un indemn sau chiar strigare
Sa pui…semn de exclamare!
Si intr-o enumerare
Sau chiar dup-o adresare
Fii atent si cauta
Sa scrii clar ….o virgula!
Iar cand cineva vorbeste
Nu uita sa pui pe loc…
Linia de dialog!
CÂTEVA INFORMAŢII UTILE DESPRE AUTORI
VASILE ALECSANDRI


Vasile Alecsandri s-a născut la 21 iulie 1821, la Bacău. Copilăria şi-a petrecut-o în casa părintească. La numai 10 ani, merge la şcolile din Paris.
Începând ci anul 1843, în diferite „Calendare”, iar apoi în paginile „Propăşirii”(1844), coredactor al căreia era, precum şi în alte publicaţii, una după alta apar numeroase scrieri în versuri
şi proză, cum sunt cunoscutele sale poezii: „Baba Cloanţa”; „Hora”; „Sora şi Hoţul”; „Andrii Popa” etc. scrise sub influenţa nemijlocită a creaţiei populare.Pe scena teatrului apar comediile satirice şi farsele „Iorgu de la Sadagura”(1844), „Iaşii în Carnaval”(1845).
Începând cu anul 1888, pe scriitor tot mai des îl încearcă simptomele unei boli grave, care va deveni fatală pentru el.
La 4 iunie 1890, în căutarea liniştii şi îngrijirea sănătăţii ruinate, poetul se întoarce la Mirceşti.



ION CREANGĂ


În căsuţa ţărănească din Humuleşti, de unde se văd ruinele Cetăţii Neamţ, în familia lui Ştefan şi a Smarandei, în anul 1837 pe 1 martie, s-a născut marele scriitor român, Ion Creangă.
Ion Creangă îşi petrece copilăria în satul natal, ceea ce va inspira „Amintirile din copilărie”, capodopera sa.
1847-Începe şcoala în satul Humuleşti, apoi în
1849-urmează şcoala din Broşteni.
În toamna anului 1860 îşi începe studiile la Facultatea de Teologie din Iaşi.
1881-Începe publicarea capodoperei sale „Amintiri din copilărie”.
1883-Se îmbolnăveşte
1888-Partea a IV-a din „Amintiri din copilărie” apare în „Convorbiri literare”.
1889, în data de 31 decembrie, Ion Creangă se stinge din viaţă(în acelaşi an cu Mihai Eminescu).

MIHAI EMINESCU


Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850. Este al 7-lea dintre cei unsprezece copii ai căminarului Gheorghe Eminovici şi al Ralucăi Eminovici.
Copilăria o petrece la Botoşani şi Ipoteşti, în casa părintească şi prin împrejurimi, într-o totală libertate de mişcare şi de contact cu oamenii şi cu natura, stare evocată cu adâncă nostalgie în poeziam de mai târziu: „Fiind băiet păduri cutreieram” sau „O rămîi...”.
Mihai Eminescu se stinge din viaţă la 15 iunie 1889, ora 3, în casa de sănătate a doctorului Suţu.(boala=sifilis).
Este înmormântat la Bucureşti, în cimitirul Bellu; sicriul este dus pe umeri de elevii de la Şcoala Normală de Institutori din Bucureşti.





ION LUCA CARAGIALE


Cel mai mare dramaturg şi scriitor satiric al literaturii noastre, I.L. Caragiale, s-a născut la 30 ianuarie 1852 în satul Haimanale din judeţul Prahova, fiu al lui Luca şi al Ecaterinei Caragiale.
Urmează şcoala primară şi gimnaziul la Ploieşti.
Frecventează cursurile de mimică ale unchiului său Costache, la Conservatorul din Bucureşti.
Se impune prin „O scrisoare pierdută” , premiera fiind pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, la 13 noiembrie 1884. Un an mai târziu i se reprezintă „D-ale Carnavalului”.
26 iunie, I.L. Caragiale este numit director general al Teatrului Naţional din Bucureşti.
1912.- 9 iunie, Caragiale moare subit în lociunţa sa de la Berlin.
18 noiembrie-Sicriul cu rămăşiţele mortuale este adus în ţară.




BARBU ŞTEFĂNESCU-DELAVRANCEA


S-a născut la 11 aprilie în anul 1858, în mahalaua Delia-Nouă din bariera Vergului, Bucureşti; mezinul unei familii modeste. Tatăl, Ştefan Tudorică Albu, era din familia unor ciobani vrânceni.
Părinţii îl dădură în primire ciobanului Ion Pestrianu de la Biserica Sf. Gheorghe Nou, să-l înveţe slovele şi să citească.
După cele 4 clase primare, este înscris ca bursier la liceul „Sf. Sava”. Din 1877 devine student la Facultatea de Drept.
Adevărata „producţie poetică a liceanului” poate fi identificată mai târziu, în 1878, când începe să publice versuri în ziarul „România Liberă”. În 1878 publică primul său volum de poezii: „Poiana Lungă”.
Amintiri; semnată doar cu prenumele Barbu.
S-a stins din viaţă la 29 aprilie 1918. A trăit 60 de ani.


GEORGE COŞBUC


În 20 septembrie 1866, se naşte George Coşbuc, în satul Hordou.
1884-Publică primele sale poezii. În septembrie se înscrie la Facultatea de Filosofie şi Litere din Cluj.
1891-1892-publică în Tribuna poezii remarcabile.
1895 se căsătoreşte cu Elena, sora editorului C. Ştefan. Se naşte, la Craiova, unicul fiu al poetului, Alexandru.
1896-publică volumul „Fire de tort”.
1904-publică volumul „Cântece de vitejie”
1918-în revista „Scena” apare „Vulturul”, ultima poezie publicată a poetului G. Coşbuc.
La 9 mai 1918, poetul încetează din viaţă, la Bucureşti; a fost înmormântat la cimitirul „Bellu”.






EMIL GÎRLEANU


Emil Gîrleanu s-a născut în 5 ianuarie 1878, la Iaşi şi a decedat în 2 iulie 1914 la Câmpulung.
A fost un prozator, regizor, scenarist de film şi jurnalist român.
Emil Gîrleanu a fost un „copil ciudat”, de o prea mare sensibilitate şi concentrare.
Îşi îngrijea mama prin îndelungile lui stări de visare. Se juca de-a soldaţii şi citea cu nesat „Povăţuitorul copiiilor” editat de Ion Creangă.
Părinţii, locotenent colonelul Emanoil Gîrleanu, şi mama Pulheria Antipa, de origine greacă, se despart, lăsând copilul în grija unor mătuşi din Iaşi.
Mătuşile sunt cele care i-au cultivat înclinarea spre duioşie şi frumos.







TUDOR ARGHEZI


Tudor Arghezi s-a născut pe data de 21 mai 1880 la Bucureşti. Este fiul lui Noe Theodorescu şi al Mariei.
De la vârsta de 11 ani, din cauza situaţiei familiale, este nevoit să se întreţină singur, dând meditaţii.
Anul 1896 este anul debutului său literar. La 30 iunie publică poezia „Tatăl meu”. Între 1897-1899 publică versuri şi poeme în proză la „Revista Modernă” şi „Viaţă Nouă”, pe care le semnează pentru prima oară cu pseudonimul Ion Th. Arghezi.
Tudor Arghezi a murit pe data de 14 iulie 1967 (87 ani) în Bucureşti.


ION AGÂRBICEANU


Prozatorul ardelean, Ion Agârbiceanu s-a născut în satul Agârbiciu, pe linia ferată Copşa Mică-Sibiu, unde tatăl său era pădurar.
A urmat studii gimnaziale la Blaj (1892-1900); superioare la Facultatea de Teologie din Budapesta (1900-1904).
După 1918 a fost director al ziarului „Patria” din Cluj. A deţinut mai multe funcţii politice în primul Parlament al României; mai târziu a fost senator şi vicepreşedinte al Senatului.
A fost membru în Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român din Transilvania.
A fost membru în Comitetul de conducere al Societăţii Scriitorilor; până la moarte a fost şi preşedinte al Sindicatului presei române din Ardeal şi Banat.







ION ALEXANDRU BRĂTESCU-VOINEŞTI


S-a născut la 1 ianuarie 1868, la Târgovişte.
A fost un prozator român, faimos pentru povestirile sale scrise pentru copiii săi. A făcut liceul şi universitatea la Bucureşti.
În anul 1945 a câştigat premiul naţional pentru proză. Nuvelele şi schiţele sunt partea teoretică a operei sale.
S-a stins din viaţă la Bucureşti, la 14 decembrie 1946.

OCTAVIAN GOGA


S-a născut la 1 aprilie 1881 în satul Răşinari, de pe versantul nordic al Carpaţilor, în casa cu numărul 778 de pe Uliţa Plopilor.
Între anii 1886-1890, Goga a urmat şcoala primară din satul natal, având învăţător pe Moise Frăţilă, prototipul posibil din poezia „Dascălul”, aşa cum sora sa Victoria a fost prototipul din „Dăscăliţa”.
Cea mai mare parte a vacanţelor, aşa cum povesteşte autorul în diverse texte autobiografice, şi le-a petrecut în satul natal al tatălui său, Crăciunelul de Sus.
Crăciunelul de Sus, judeţul Alba, sat aflat pe Târnava Mică, astăzi fiind parte a comunei Cetatea de Baltă şi unde 20% din familii poartă numele de Goga, a fost sursă de inspiraţie pentru „Plugarii” şi „Căluşarii”.